„Zâmbet de copil în zbor de fluturi” concurs național de creație destinat copiilor

Anunț preluat de pe site-ul Asociației „Cartea, Izvor de Cultură”

Concurs  național de creație artistică

 

MPORTANT!
ANUNȚ!!! (REACTUALIZAT)

Asociația culturală ,,Cartea, izvor de cultură”, în parteneriat cu Palatul Copiilor Cluj &Clubul Copiilor din Turda și Asociația Centrul Comunitar Fabrica de timp liber din Turda, județul Cluj, organizează, în perioada 01.02.2020 – 31. 07. 2020, Concursul național de creație artistică ,,Zâmbet de copil în zbor de fluturi”, ediția a IV-a, 2020, concurs destinat copiilor.

Proiectul Concurs național de creație artistică Zâmbet de copil în zbor de fluturi”, ediția a IV-a, 2020, se va desfășura după următorul calendar al activităților:

01.02.2020- 14.03.2020 – Perioada de pregătire, implementare și promovare a proiectului;

15.03.2020 – 14.06.2020 – Perioada de trimitere a lucrărilor; concurenții vor expedia creațiile artistice, conform regulamentului concursului;

15.06.2020 – 30.06.2020 – Perioada jurizării lucrărilor literare și plastice;Desemnarea premianților;

01 07 2020 – 31 07 2020 – Prezentarea de ansamblu a desfășurării Concursului național de creație artistică, „Zâmbet de copil în zbor de fluturi”, ediția a IV-a, 2020, pe suport electronic

30-31.10.2020 Festivitatea de premiere a concursului va avea loc la Centrul Comunitar Fabrica de Timp Liber din Turda, P-ța Romană, nr 17.

Premiile constau în: diplomă; carte; lucrare plastică; publicare în Revista AC, revista asociației, de informare și promovare a culturii; publicare de carte – antologia concursului, organizare de expoziții și prezentări de carte, în cadrul activităților asociației; tabere de creație artistică etc; atestate pentru personalul educațional participant, necesare dosarului personal; publicarea se va face online și pe suport de hârtie.

Concursul național de creație artistică „Zâmbet de copil în zbor de fluturi”, ediția a IV-a, 2020, va fi promovat prin internet; pe site-urile asociației, pe Google, WordPress, Facebook, LinkedIn, prin materiale promoționale( afișe, pliante, flyere, banner etc.)

Componența Juriului:

Președintele Juriului: D-l STelu Pop

Membrii juriului – secțiunea creație literară:

D-l Valeriu DG Barbu, scriitor – Roma, Italia;

D-na Lilioara Macovei, scriitor& artist plastic& redactor revistă – Bacău;

D-na Diana M. Mănescu, profesor & traducător & scriitor – Olanda;

D-na Carmen Georgeta Popescu, scriitor membru USR- Târgoviște, Dâmbovița;

D-l Mihai Cotea, scriitor & traducător & redactor revistă – Sibiu;

D-na Leontina Copaciu, profesor, Palatul Copiilor Cluj Napoca;

D-na Simona Șandor, profesor, Clubul Copiilor Câmpia Turzii, Cluj;

Membrii juriului – secțiunea creație plastică:

D-na Claudia Peter, artist plastic & profesor de educație plastică & scriitor- Oradea, Bihor;

D-l Adrian Peter, artist plastic- Oradea, Bihor;

D-l Cristian Tӧmlӧ, artist artă fotografică, editor foto-video- Turda, Cluj

D-na Corina Rus, profesor, Clubul Copiilor Turda, Cluj;

D-l Adrian Țop, profesor, Clubul Copiilor Turda, Cluj.

REGULAMENTUL CONCURSULUI NAȚIONAL DE CREAȚIE ARTISTICĂ ,,ZÂMBET DE COPIL ÎN ZBOR DE FLUTURI”, ediția a IV-a, 2020

Concursul național de creație artistică ,,Zâmbet de copil în zbor de fluturi”, ediția a IV-a, 2020, se va desfășura în perioada: 01.02.2020 – 31.07.2020;

Concursul este structurat pe două secțiuni: literară și plastică,corespunzător următoarelor categorii de vârstă:

până la 6 ani -creație literară și creație plastică
7- 10 ani -creație literară și creație plastică
11-14 ani -creație literară și creație plastică
15-18 ani -creație literară și creație plastică

În categoria creațiilor literare, pot fi înscrise lucrări aparținând celor trei genuri literare: liric, epic și dramatic;

Poezie (Odă, Imn, Elegie, Meditație, Pastel, Satiră, Haiku, Doină, Cântec…)
Proză (Nuvelă, Schiță, Roman – fragment, Basm, Legendă…)
Eseu
Piesă de teatru scurt

!!! Lucrările literare SE TRIMIT ONLINE, pe adresa de e-mail:
stelu_p@yahoo.com sau constantin.poputa@carteaizvordecultura.ro
redactate cu diacritice, în format CAMBRIA, la 1,15 rânduri și corp de literă 12, o singură lucrare pe maxim trei pagini format A4, pentru fiecare concurent.

PERIOADA DE TRIMITERE: 15 03 2020 -14 06 2020.

Nu se acceptă lucrări realizate prin Copy-Paste, iar dacă se folosește o sursă de inspirație, aceasta trebuie menționată!

*** Lucrările care conțin erori gramaticale grave, NU vor fi înscrise în concurs!!!
În categoria creațiilor plastice (desen, grafică, pictură, realizate prin orice gen de tehnici, pe format A4 – A3)- se va trimite o singură lucrare de participant.

În categoria creațiilor plastice, pot fi înscrise:

Desene
Grafică
Picturi pe carton, pânză, sticlă, lemn…
Sculptură miniaturală
Lucru manual popular
Colaje
Origami
Fotografie alb negru, color •

!!! Lucrările plastice vor fi expediate prin Poșta Română, Curierat sau personal, pe adresa: CLUBUL COPIILOR TURDA, str. Dr. Ioan Rațiu, nr. 23, Turda, județul Cluj, telefon:0264 311 536,e-mail: clubturda@gmail.com, cod poștal:401139, cu mențiunea: CONCURS NAȚIONAL ,,ZÂMBET DE COPIL ÎN ZBOR DE FLUTURI”, 2020.

Persoane de contact: – Cristian Farcaș, tel: 0757 088 201( secretar proiect)

– Letiția Cioban, tel: 0757 999 257
PERIOADA DE TRIMITERE: 01 05 2020 -14 06 2020.

*** Nu se acceptă reproduceri ale unor imagini listate de pe internet.

*** Fiecare profesor coordonator poate să înscrie în concurs maxim 10 lucrări plastice.

** Tema lucrărilor este una liber aleasă.

** Toate lucrările trebuie să poarte un titlu.

***Toate lucrările vor conține obligatoriu următoarele date:

Nume și prenume participant
Vârsta
Unitatea educațională, clasa/grupa, Profesor, Educator…
Adresa unității educaționale sau a profesorului coordonator
Număr de telefon al unității educaționale sau al profesorului coordonator
Adresa de e-mail a cadrului coordonator
Dacă participantul nu aparține unei unități educaționale, va indica date de contact, respectiv, nr. de telefon, adresă de e-mail

* La lucrările plastice, aceste date vor fi evidențiate pe verso, prin etichetă atașată lucrării.

*La lucrările literare, datele se vor menționa la finalul lucrării, în colțul dreapta jos.

* Lucrările care nu vor respecta această cerință, NU vor fi înscrise în concurs!

*Cadrele didactice, care înscriu mai mulți copii în concurs, vor trimite un tabel nominal cu participanții, conform cu cel din anexă, pentru fiecare secțiune de creație în parte.

***Fiecare participant, prin înscrierea lucrării în concurs, își dă Acordul pentru dreptul de publicare și expunere, precum și pentru prelucrarea datelor personale, conform normativelor europene în vigoare(679/2016), pentru evidențierea participării la acest concurs.

***Lucrările înscrise la Concurs nu se vor restitui participanților, ele intrând în Fondul Cultural al Asociației culturale ,,Cartea, izvor de cultură”, urmând să facă parte din viitoarele proiecte ale Asociației.

*** Lucrările care nu vor respecta toate cerințele regulamentului, NU vor fi înscrise în concurs.

La jurizarea lucrărilor se va ține cont de: originalitate, mesaj, complexitate, talent, impresie artistică. Jurizarea va avea loc în perioada: 15.06.2020 – 30.06.2020, iar câștigătorii desemnați vor fi recompensați cu: diplome, cărți, reviste, lucrări plastice, publicare în reviste și cărți, organizarea de expoziții și prezentări de carte, în cadrul proiectelor Asociației, tabere de creație artistică, promovare pe internet.

*Festivitatea de atribuirea premiilor va avea loc în data de 30-31.10.2020, ora 12; Locația: CENTRUL COMUNITAR FABRICA DE TIMP LIBER, TURDA, județul Cluj, Piața Romană, nr. 17

Persoane de contact: – Dragoș Pleșa, tel:0756 415 620 (secretar proiect)

– Constantin Popuța, tel: 0740 641 516 (manager proiect)

* Informații suplimentare pe e-mail: stelu_p@yahoo.com, tel: 0740 641 516, 0741 700 096.

Echipa Proiectului, condusă de managerul de proiect Constantin Popuța (STelu Pop), vă urează:

MULT SUCCES!

Valentine`s day versus Dragobete!

Desen digital realizat de Horațiu Peter

 

 Ia repede rochița roșie, ciorapii plasă, inelul cu diamant, dă cu pudră pe năsuc, ruj roșu pe buze! Freacă și obrajii, că-s tare palizi Leano!

– Lasă tanti că nu dau turcii!

– Fată, fată, ce știi tu cum se ține bărbatu`! Numai cu sarmale și fripturi? Asta e la începuturi, dar flacăra trebuie adăpată, că se stinge Leano, iar bărbatul e greu la minte și uită unde-i casa.

– Al meu știe neicușorul, se alintă Leana, mișcând în jos și-n sus piciorul suav cu pielea albă şi catifelată cum îi place lui Gogu.

            Tanti ofta. Fată proastă, măritată de puțin. S-o văd eu peste treizeci de ani, când nu mai are Gogu ce piele suplă să mai vadă, gândi cu ciudă. Ea nu fusese la fel?

– Dar ce zic eu la fel, Leano… ce mândrețe a dat mămica lui Vasilică al Popii, de ce dracu` i-a zis de-al Popii, că numai frica lui Dumnezeu n-a avut-o, iar ta-su… numai popă nu fu!

– Dar nu era om rău nenea, sări juna să-l apere și-și făcu o cruce amplă, urmată îndeaproape de evlavioasa bătrână.

– Ce om rău, Leano, prost de bun! De-aia n-a pus ban pe ban, chior în viața lui n-a adunat, lua chenzina, găta chenzina. Putea tanti să se tot certe cu el, nu-i păsa! Pe dracu`, Doamne iartă-mă!

              Fata n-o mai asculta, sări degrabă către ecranul albastru, de unde un țiuit scurt îi tresări bătrânei biata inimă.

– Off  și eu ce-am crezut că-i mesaj de la Gogu…

– Ptiu, drăcovenie! scuipă palidă tanti. Ce mă temui fato, astea nu-s lucruri curate!

– Am vorbit dimineață pe internet, să-mi zică exact când vine, tanti! fata n-o ascultă, debita fericită despre Gogu al ei. Mai întâi a zis că vine cu avionul, ajunge mai iute, tanti, că-i e tare dor, dar la low-cost nu mai sunt locuri și apoi nici cu bagaje nu te lasă.

– Niici, da` de ce mă rog? Adică unde să-și lase omul boarfele?

– Ei tanti, te lasă, dar puține… iar Gogu vine încărcat! Ştii tu, laptop, aparat foto, o hăinuță două pentru mine, pantofioriii…, mai îndeasă vreo două trei boarfe pentru mă-sa și ai ei, că ăia-s muulți! Se adună.

– Aha, exclamă tanti, revoltată totuși pe regulile avionului, altă drăcovenie. Păi când trecea ea Carpații din Regat la Vasilică al Popii, tocmai în nordul Ardealului, n-o încărca mămica cu de toate? Cee, avea soacră-sa mai bun ca mămica? Avea pe dracu`!

– Dar vine sigur de Valentine‘s day, susură romantică tânăra nevastă, și-i mai trec dorurile de Gogu al ei, că e trist când ai o dragoste mare ca a lor, s-o ții așa pe sec neudată, neprimenită. Of tanti, de ce e viața asta așa de grea? se plânse nerăbdătoarea.

– Ia potolește-te fată, știi tu de viață grea, că vezi Doamne îți lucrează  bărbatul în străinătate!

–  Dar a plecat din august după nuntă. Nici casa n-a apucat s-o vadă. Ia tu ce-ți place ție, Leano, așa mi-a zis.

– Vai de mine ce necaz. Păi și te mai plângi, fată? Îți luai casă dacă nu culegea căpşuni la spanioli, că la ce scumpeturi sunt, vă luați pe dracu` casă!

– Dar casa pustie nu-i casă, tanti, nevasta singură nu-i nevastă.

– Vine fată. Vine! De Dragobete vine!

– Ba de Valentine’s day, că-i mai aproape.

– Ptiu drace, așa-i ziceți voi tinerii, așa spurcați voi sfântul? Leana dădu din mână, enervată.

               Ce știe bătrâna, minte ioc! se supăra în gândurile ei fata. Cine pe lume e mai romantic decât Gogu al ei, nu s-au cunoscut ei de Valentine`s day la club? Nu i-a dat Gogu o inimioară de pluș roșie ca focul și-un coktail afrodiziac? Nu s-a amețit Leana de la afrodiziac și muzică? Nu-i căzu lui Gogu-n brațe, n-o luă el de nevastă-n august? Să învețe proastele nemăritate cum se face. Vorbește prostii tanti săraca, cu Vasile al ei cu tot, Domnul să-l odihnească!

– Ce mai jucam și noi de Dragobete! începu bătrâna.

– Zău, tanti! încercă s-o oprească juna, plictisită. Se așeză la computer și derula visătoare poze cu alesul inimii: uite cât e de frumos!

– Ce să-ți spun! comentă acră baba. Să văd eu ce frumos o să-ți fie și după cincizeci de ani, când n-o mai avea brațul ăla încordat, toţi dinții în gură. Cee, Vasile al ei n-a fost frumos? Toate hoaștele au bârfit-o când s-a măritat cu el, că s-a dus și înainte cu Vasilică prin porumb, să vază omu’ la ce se înhamă! Și dacă a fost așa cee, s-au dus ele? Păi cum să-i spui omului ce marfă ai, dacă nu-i arăți? Cee, la târg cumperi până nu guști?

– Tare emancipată ai fost tanti, râde juna. Râde și baba. Și zi așa, ce făceați de Valentine‘s day… sau mă rog, de Dragobetee, pufni disprețuitoare, că doar n-o fi fost căminul cultural împodobit cu inimi din baloane colorate!

– Ba bine că nu, veneau lăutari de pe cinci sate, se făcea un bal al perechilor, unde n-aveai ce căuta fără pereche, iar urâtele stăteau acasă și plângeau ca proastele, că nu le invita nici dracu`.

– Și dumneata, tanti?

– Aș eu, păi ce Leano, așa mă cunoști tu pe mine? Că doar n-a început și s-a terminat lumea cu Vasilică.

– Tanti, tanti, că emancipată ai fost! Uite Gogu, țipă deodată și iar țiui drăcovenia asta, drept în coșul pieptului bietei bătrâne. Îmi scrie mesaj, stai că pun camera să te văd, iubire! N-are timp, zice!

– Unde zice, Leano, că nu-l aud? se apropie cu grijă și se uită mută la necuratul de computer.

                  Fata se foia și se gudura, de parcă chiar s-ar afla în fața bărbatului și mâinile ei cu unghiile roșii țac, pac, pe numerele negre. Deodată degetele i se opriră în aer, chicoteala dispăru și fata încremeni. Abia atunci văzu baba rândurile, ca niște șiruri de furnici, aliniate unul după altul.

– Nu, nu, Gogule, Gogulețule! plângea fata.

– Dar ce-ai maică, se sperie de lacrimile ce schimonoseau chipul alb ca laptele al tinerei. Ce a zis maică Gogu, de te-a necăjit așa?

– Nu vine, tanti, nu vine de Valentine`s day!

– Ei, aș, poate n-o știi nici el când e aia!

– Nu-l lasă de la muncă, tanti, ce mă fac? se vaietă nenorocita.

– O prostuță, vine el când poate. Cee, parcă el comandă acolo? Comandă patronul.

– Nu vine de Valentine`s day, tanti!

– Lasă dragă c-o veni de Dragobete și-apoi să vezi tu mare, mare dragoste… de Dragobete!

Călătoria, Fragment de roman

 

Fragment de roman în lucru, text publicat în Revista Negru pe alb, nr.39 ISSN 1843-018X

Călătoria

Îmi aminteam totul, deși toți au spus că e imposibil, am fost prea mic. Dar eu știam, vizualizam, urmăream cursiv filmul primei copilării pe care l-am desenat pe foi albe cu creion grafic, atunci când cuvintele mi se păreau de prisos. Am fost complet mut până la zece ani, fără vreo cauză medicală, cel puțin nu una fizică, puteam să articulez doar țipete, urlete, schelălăiri. Preferam să exprim totul prin desenatul scenelor ciudate, ce au înspăimântat pe bună dreptate toate potențialele familii adoptatoare. Îmi plăceau animalele, oamenii nu aveau de ce să îmi placă. Animalelor le-am găsisit roluri, găina, cocoșul, iepurașii, lupul, vulpea… nimic fantastic. Desenam povești cu animale în creion grafic, ca niște benzi desenate, găsind similitudini în teme, aproape ca niște serii ce se continuau într-o acțiune comună a personajelor. De exemplu „aventurile rățoiului” sau „cum a furat cățelul mâncare de la vulpe”, sau „unde dorm noaptea găinile după închiderea cotețului”, și mai ales „pe cine mănâncă lupul la noapte?”, doar prostii copilărești în fond. Animale pe care le văzusem la fermă, deși toți mi-au spus că acolo nu au fost deloc animale, poate doar cele ale mizeriei, șoareci, gândaci, muște…
Pe la zece ani m-am oprit. Am căscat gura și am rostit cu scârbă cuvintele. Iar imaginile și-au pierdut conturul, de parcă le-au mâncat cuvintele termite. Aș fi vrut să le pot cânta, muzica m-a liniștit întotdeauna. Ne puneau muzică la spital și copiii chiar se linișteau. Deși ei au spus că nu e deloc sigur că aș fi ascultat vreodată muzică și acolo. Nu se potrivea profilului, dar parcă ar putea cineva spune precis. Câteodată mai desenez și acum. Dar fac doar reproduceri, nimic de la mine. Iau clasicii, maeștri și reproduc identic un desen de Dürer, ceea ce nu e puțin lucru. Dora insistă să pun și de la mine, să nu doar repet obsesiv-compulsiv același tipar, aceiași tip de hașură, același lait-motiv. Dar nu, desigur nu. Ar vrea să spun, să dezvălui, dar nu o fac, nici prin desen, nici prin cuvinte și nicidecum prin muzică. Toate sunt darurile mele căpătate cu greutate, ca un olog ce învață să meargă iar, ca un orb cu vederea primită la maturitate, sau un surd ce aude o muzică divină. Nu o să trădez niciodată aceste daruri minunate pentru a le pângări cu amintirile unui trecut care nu mă mai înspăimântă. Deși nu ar fi trebuit să îmi amintesc nimic, trăisem acolo doar trei ani. Primii trei ani din viață când ești inert și complet inconștient de lumea în care ai nimerit. Imposibil. Dar pentru mine nu e. Eu văd, aud, miros, identific, tot. Pe ei, cei mulți în jurul meu, ca un miel dus la sacrificare. Am devenit creștin târziu, m-am botezat la majorat și biserica ortodoxă mi-a promis mântuirea. O aștept încă, sunt pregătit să o primesc.
Am ajuns într-un loc străin. Am fost în multe în ultimii ani, dar acum ceva e complet schimbat. Nu doar culorile, cerul pare roz, iarba albastră, parcă am văzut o pasăre cu chip de heruvim sau doar am inventat. Parcă mă plimb printr-o pictură suprarealistă, Ruben, ce ne pas Ruben! Surâd și Dorei îi place când o fac. Mă ține de mână, îmi șterge fruntea cu o batistă umedă și câteodată îmi sărută buzele. Când știe sau crede că dorm și nu o simt. Oricum, acum sunt departe de ea, în locul cel necunoscut. Pășesc desculț pe nisipul verde smarald, de jad. Deasupra mea crengile creează o boltă, ca o viță de vie, iar dintre frunze coboară niște fructe portocalii de forma unei banane, dar drepte. Îmi amintesc că mi-e foame, dar nu mă opresc să mănânc. Cine știe ce gust or fi având, poate că-s otrăvitoare, în locul ăsta toate-s stranii. Mă întreb cum arată oamenii aici, mi-i imaginez desigur într-o culoare anapoda, verzi sau roz, ca în perioadele roz-albastre a lui Picasso, sau curcubeici, capabili să fie prismă pentru descompunerea luminii. Ce fain ar fi să se miște toate culorile în pielea femeilor!
– Ruben, Ruben! Dora iar țipă. Nu vrea să mă piardă. Poate sunt în comă sau mort și visez curcubeu. Iar aparate, agitație, trup de tânăr inert, stop cardiac, resuscitare, Dora țipă, masaj cardiac din nou. Stop. Ruben, ce ne pas Ruben!

„Fereastra blue”, pictură pe sticlă, (by me!)