Am ajuns la bilanțul lecturilor pe anul ce tocmai s-a încheiat. Un an în care am scris lucrarea de grad I, așa că am citit mai multă lectură de specialitate. Dar literatura m-a găsit și-n anul 2021 cu cărți frumoase și necesare pe care le-am devorat din curiozitate, dorință sau pură întâmplare. Lista în ordinea citirii:
- KRISTIN HANNAH Un nou început
- SIMONA TĂNĂSESCU Karma-i o zdreanță
- DAN CLAUDIU TĂNĂSESCU Taina stelelor
- ELIZABETH HICKEY Sărutul pictat
- FREDRIK BACKMAN Un bărbat pe nume Ove
- ELLA R.H. Iartă-mă că te-am iubit
- KRISTIN HANNAH Aleea cu licurici
- DORA PAVEL Do not cross
- LUCINDA RILEY Grădina cu lavandă
- MAX BLECHER Inimi cicatrizate
- COLLEN HOVER Verity
- MIHAIL SEBESTIAN Femei
- GUILLERMO MARTINEZ Moartea lentă a Lucianei B.
- YUKIO MISHIMA Amurgul marinarului
- KATE MORTON Grădina uitată
- CAMILLA LACKBERG Colivia de aur
- CĂTĂLIN VRABIE Pierdut în India
- SANTA MONTEFFIORE Primăvară în Toscana
- MAJA LUNDE Istoria Apelor
- ISABEL ALLENDE Casa spiritelor
- TEO ANGHEL Bărbat de casă
- GEORGIANA VÂJU Doamna Eminescu
- CAMILLA LACKBERG Prințesa ghețurilor
Anul acesta aș îndrăzni un top al preferințelor, pe primul loc a fost romanul lui Backman „Un bărbat pe nume Ove”, absolut genial scris, o poveste simplă, un personaj aparent banal, dar de o profunzime fantastică, am râs și am plâns alături de Ove. Anul viitor mi-am propus să citesc toate cărțile scriitorului suedez.
Pe locul doi a fost „Casa Spiritelor” de Isabel Allende, o epopee sud-americană, în buna tradiție a cărților lui Lossa sau Marquez. Fantastică scriitura, personajele, evoluția lor în timp pe mai multe generații, recomand și sigur o să mai citesc din cărțile autoarei.
Pe trei cartea norvegienei Mayei Lunde „Istoria Apelor”, o distopie extrem de tulburătoare în contextul încălzirii globale, (am citit deja și „Istoria Albinelor”). Foarte talentată scriitoarea, militantă activă pentru problemele încălzirii globale și ale planetei noastre în general. Emoționantă povestea celor două personaje principale, din cele două planuri temporale. Iar legătura dintre ele surprizătoare!
Locul patru ar fi ocupat la egalitate de cărțile lui Kristin Hannah „Un nou început” și „Aleea cu licurici”, scriitoarea americană se joacă cu emoțiile în povești de viață deosebit de frumoase. Tot pe locul patru aș plasa-o pe Camilla Lackberg, căreia i-am citit anul acesta „Colivia de aur” și „Prințesa ghețurilor”, este o scriitoare suedeză talentată, și de la ea am să citesc toate cărțile din seria Fjallbacka (din care am citit „Predicatorul”, deși „Prințesa Ghețurilor” este prima carte din serie!)).




Am descoperit autori noi, cum ar fi argentinianul Guilermo Martinez sau japonezul Yukio Mishima, cu două cărți impresionabile de la Humanitas Fiction.


Mi-a plăcut și Collen Hover cu celebra „Verity”, Santa Monteffiore cu „Primăvara în Toscana”, Kate Moron cu „Grădina uitată” și Lucinda Riley cu „Grădina cu lavandă”. Multe scriitoare talentate mi-au ajuns în bibliotecă anul acesta! La fel cum e și americana Elizabeth Hickney cu „Sărutul pictat”, o carte de ficțiune istorică despre unul dintre pictorii mei preferați Gustave Klimt.





La literatura română nu fac topuri, mi-au plăcut toate cărțile citite anul acesta, la ai noștri sunt subiectivă recunosc. Pe unii dintre autorii citiți îi cunosc din mediul online, le-am citit cărțile scrise, cum este Simona Tănăsescu sau Theo Anghel. De la Simona am citit romanul „Karma e o zdreanță”, iar de la Theo cartea ei non-fantasy, „Bărbat de casă”, cărți despre dragoste în toate formele ei. Tot despre iubire a fost și cartea autoarei Ella R.H. „Iartă-mă că te-am iubit”.



Georgiana Vâju a scris o carte deosebită, „Doamna Eminescu” cartea întâi, din perspectiva Veronicăi Micle, impresionantă și documentată munca autoarei. Felicitări Georgianei pentru limbaj, atmosferă, omagiu adus Veronicăi și poetului Eminescu!
De la Dora Pavel am citit „Do not cross”, originală și bine scrisă. De la Dan Claudiu Tănăsescu am citit „Taina Stelelor”. Clasicul literaturii române Mihail Sebastian „Femei”, nu mai are nevoie de prezentare, nici Max Blecher cu „Inimi cicatrizate”, o carte care m-a impresionat teribil (Blecher ar putea obține un loc unu în topul literaturii române citite de mine anul acesta”).




O carte care mi-a oferit o perspectivă interesantă asupra Indiei a fost cea a lui Cătălin Vrabie, jurnalul de călătorie „Pierdut în India”, am citit-o ca documentare pentru propriile scrieri, dar am descoperit un autor sincer și un călător pasionat.
Literatura și cărțile mi-au făcut anul mai bun și mai bogat, mergem înainte cu minunile adunate deja ce-și așteaptă rândul în bibliotecă. Până atunci, un an inteligent, plin cu povești interesante. La bună citire!
Dacă ați citit cărțile prezentate , vă aștept opiniile în comentarii.
Fotografiile folosite în articol sunt făcute de mine în diverse contexte estetice, iar cărțile fac parte toate din biblioteca personală.